14 august în istoria României: intrarea în Primul Război Mondial și drumul spre Marea Unire

Ziua de 14 august este legată de una dintre cele mai grele și importante decizii din istoria României moderne. La 14 august 1916, potrivit calendarului iulian folosit atunci în țară, Consiliul de Coroană convocat la Palatul Cotroceni a hotărât intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei.

În calendarul gregorian utilizat astăzi, evenimentul corespunde zilei de 27 august 1916. În noaptea următoare, militarii români au trecut Carpații spre Transilvania, începând o campanie care avea să aducă victorii, înfrângeri, ocupație, refugiu și pierderi uriașe, dar care avea să se încheie, în 1918, cu formarea României Mari.

Tot pe 14 august a fost publicată, în 1938, legea care împărțea România în zece ținuturi. În calendarul religios, ziua este ajunul Adormirii Maicii Domnului, când mii de credincioși pornesc în pelerinaj spre mănăstiri, cel mai cunoscut traseu fiind cel de la Gherla la Mănăstirea Nicula.

14 sau 27 august 1916?

În articolele și documentele despre intrarea României în război apar două date: 14 august 1916 și 27 august 1916. Ambele indică aceeași zi, dar sunt exprimate în calendare diferite.

România utiliza în 1916 calendarul iulian, numit și „stil vechi”. Europa Occidentală folosea calendarul gregorian, aflat atunci cu 13 zile înainte. Prin urmare, 14 august în stil vechi corespunde zilei de 27 august în stil nou.

Calendarul gregorian a fost introdus oficial în România în 1919. De aceea, evenimentele românești din timpul Primului Război Mondial sunt prezentate frecvent cu ambele date, sub forma 14/27 august 1916.

De ce a rămas România neutră în primii doi ani ai războiului

Primul Război Mondial a început în vara anului 1914. România se afla într-o situație dificilă. Regele Carol I susținea respectarea alianței secrete încheiate cu Puterile Centrale, însă majoritatea clasei politice considera că tratatul avea un caracter defensiv, iar Austro-Ungaria fusese cea care pornise conflictul împotriva Serbiei.

În același timp, milioane de români trăiau în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina, teritorii aflate în cadrul Austro-Ungariei. Intrarea în război împotriva acesteia putea deschide drumul spre unirea unor provincii locuite de români cu Regatul României.

În urma Consiliului de Coroană de la Sinaia, din vara anului 1914, România și-a declarat neutralitatea. După moartea regelui Carol I, tronul a fost preluat de Ferdinand I, iar guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a continuat negocierile cu ambele tabere.

Alianța României cu Antanta

Negocierile purtate de Ion I.C. Brătianu cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia s-au încheiat prin semnarea, la 4/17 august 1916, a unui tratat politic și a unei convenții militare.

Antanta recunoștea dreptul României asupra unor teritorii din Austro-Ungaria locuite în mare parte de români. În schimb, România se angaja să declare război Austro-Ungariei și să înceapă ofensiva într-un termen stabilit prin convenția militară.

Înțelegerea a fost păstrată secretă. Decizia finală urma să fie anunțată în cadrul unui Consiliu de Coroană convocat de regele Ferdinand la Palatul Cotroceni.

Consiliul de Coroană de la Cotroceni

La 14/27 august 1916, la Palatul Cotroceni din București s-au reunit regele Ferdinand I, membrii guvernului condus de Ion I.C. Brătianu, foști prim-miniștri, lideri politici și președinții corpurilor legislative.

Discuțiile au fost tensionate. Personalități precum Take Ionescu și Nicolae Filipescu susțineau intrarea în război alături de Antanta. Petre P. Carp și Titu Maiorescu se opuneau acestei alegeri sau considerau că România ar trebui să păstreze o altă orientare.

Petre P. Carp i-ar fi transmis regelui că dinastia sa germană nu trebuia să lupte împotriva Germaniei. Ferdinand a pus însă interesele statului pe care îl conducea înaintea originii sale familiale.

La încheierea Consiliului, regele a confirmat decizia intrării în război împotriva Austro-Ungariei. Tot atunci au fost luate măsurile legale pentru mobilizarea generală și declararea stării de asediu.

Declarația de război

În seara zilei de 14/27 august 1916, reprezentantul României la Viena, Edgar Mavrocordat, a prezentat declarația de război autorităților austro-ungare.

România a declarat inițial război Austro-Ungariei, nu tuturor Puterilor Centrale. Germania a declarat război României în ziua următoare, fiind urmată de Imperiul Otoman și Bulgaria.

Pentru populația României, vestea mobilizării a fost primită cu emoție și speranță, dar și cu neliniște. Mulți credeau că războiul va fi scurt și că armata română va putea elibera rapid Transilvania. Realitatea avea să fie mult mai dură.

Armata română trece Carpații

În noaptea de 14/27 spre 15/28 august 1916, trupele române au trecut Carpații spre Transilvania prin mai multe puncte. Operațiunile s-au desfășurat prin trecători precum Predeal, Bran, Turnu Roșu, Oituz și prin culoarele montane din zona Jiului.

În prima etapă, armata română a înaintat în Transilvania și a ocupat mai multe localități. O parte dintre locuitori i-au întâmpinat pe militari ca pe eliberatori. Ofensiva nu a putut continua însă în ritmul planificat.

Atacul bulgaro-german din Dobrogea și dezastrul de la Turtucaia au obligat comandamentul român să transfere trupe de pe frontul transilvănean. Puterile Centrale au adus întăriri, iar armata română a fost împinsă înapoi peste Carpați.

Înfrângerile din 1916 și refugiul la Iași

Campania din 1916 a devenit dramatică. După lupte grele în trecătorile Carpaților, pe Valea Jiului, pe Valea Prahovei și în sudul țării, armatele Puterilor Centrale au înaintat spre București.

Capitala a fost ocupată la 23 noiembrie/6 decembrie 1916. Familia regală, guvernul, Parlamentul și numeroase instituții s-au retras la Iași. Moldova rămasă neocupată a devenit centrul rezistenței românești.

Refugiul a fost însoțit de foamete, frig, epidemii și o criză umanitară gravă. Armata română a fost reorganizată cu sprijinul Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Mathias Berthelot.

Victoriile din vara anului 1917

În vara anului 1917, armata română reorganizată a purtat marile bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Rezistența militarilor a împiedicat ocuparea completă a Moldovei și scoaterea definitivă a României din război.

Deviza „Pe aici nu se trece!”, asociată luptelor de la Oituz și Mărășești, a devenit unul dintre simbolurile rezistenței românești.

Situația României s-a înrăutățit după revoluția din Rusia și retragerea armatei ruse de pe front. Izolată, România a fost obligată să accepte armistițiul și apoi condițiile grele ale Păcii de la București din 1918, document pe care regele Ferdinand a refuzat să îl ratifice.

De la hotărârea din 1916 la Marea Unire

În toamna anului 1918, prăbușirea Puterilor Centrale a schimbat din nou situația. România a reintrat în război, iar sfârșitul conflictului a creat condițiile politice pentru unirea provinciilor istorice.

Basarabia a votat unirea cu România la 27 martie/9 aprilie 1918, Bucovina la 15/28 noiembrie, iar Adunarea Națională de la Alba Iulia a hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România la 1 decembrie 1918.

Decizia din 14/27 august 1916 nu a dus direct și imediat la Marea Unire. Între cele două momente au existat înfrângeri, ocupație, boli și pierderi uriașe. Totuși, intrarea în război de partea Antantei a reprezentat una dintre etapele politice și militare esențiale ale drumului spre România Mare.

14 august 1938: România este împărțită în zece ținuturi

La 14 august 1938 a fost publicată legea administrativă prin care România era reorganizată în zece unități mari numite ținuturi. Acestea grupau cele 71 de județe existente și aveau reședințele la București, Craiova, Constanța, Galați, Chișinău, Iași, Cernăuți, Alba Iulia, Cluj și Timișoara.

Reforma a fost realizată în timpul regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Ținuturile erau conduse de rezidenți regali numiți de rege și urmăreau o centralizare mai puternică a administrației.

Sistemul a funcționat pentru o perioadă scurtă, până în 1940. El nu trebuie confundat cu actualele regiuni de dezvoltare, care au un rol diferit și nu sunt unități administrativ-teritoriale.

14 august, ajunul Adormirii Maicii Domnului

În calendarul ortodox, 14 august este ziua de înainte-prăznuire a Adormirii Maicii Domnului și ultima zi a postului dedicat acestei sărbători. Seara, în numeroase biserici și mănăstiri se săvârșesc Vecernia și Prohodul Maicii Domnului.

Este și una dintre cele mai importante zile de pelerinaj din România. Numeroși credincioși pornesc spre mănăstirile care își sărbătoresc hramul pe 15 august.

Pelerinajul de la Mănăstirea Nicula

Cel mai cunoscut pelerinaj din această perioadă are loc la Mănăstirea Nicula, în județul Cluj. În ajunul sărbătorii, credincioșii parcurg pe jos traseul dintre Gherla și mănăstire, în cadrul procesiunii cunoscute sub numele „La Nicula colo-n deal”.

Mănăstirea este cunoscută pentru icoana Maicii Domnului pictată de preotul Luca din Iclod, despre care tradiția spune că ar fi lăcrimat în anul 1699. În seara de 14 august, icoana este scoasă în procesiune, iar slujbele continuă până în ziua hramului.

Participarea la pelerinaj trebuie pregătită cu atenție. Este recomandată încălțămintea comodă, protecția împotriva soarelui sau ploii, suficientă apă și respectarea indicațiilor organizatorilor. Programul poate fi modificat de la un an la altul și trebuie verificat înaintea plecării.

Ce poți vizita în legătură cu ziua de 14 august

Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni este locul în care s-a desfășurat Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916. Muzeul prezintă istoria ansamblului, spațiile regale și personalitățile care au locuit aici.

Vizitarea se face, de regulă, în condiții speciale și poate necesita programare și prezentarea unui act de identitate. Regulile și programul trebuie consultate pe site-ul oficial înaintea deplasării.

Castelul Peleș din Sinaia

Castelul Peleș este strâns legat de istoria familiei regale. Aici s-au desfășurat importante discuții politice, inclusiv Consiliul de Coroană din 1914, în urma căruia România a decis să rămână neutră la începutul Primului Război Mondial.

Predeal și trecătorile Carpaților

Zona Predealului s-a aflat pe una dintre direcțiile ofensivei românești spre Transilvania. Astăzi, stațiunea este o destinație pentru drumeții și sporturi de iarnă, dar păstrează în apropiere și monumente sau cimitire ale eroilor din războaiele mondiale.

Mausoleul Eroilor de la Mateiaș

Mausoleul de la Mateiaș, situat pe culoarul Rucăr–Bran, a fost ridicat în memoria militarilor care au luptat în această zonă în timpul campaniei din 1916. Monumentul oferă și o panoramă amplă asupra culoarului montan.

Mausoleul Eroilor de la Mărășești

Mausoleul de la Mărășești este unul dintre cele mai importante monumente dedicate militarilor români din Primul Război Mondial. Aici sunt depuse osemintele a mii de soldați și ofițeri căzuți în luptele din vara anului 1917.

Iași, capitala rezistenței din anii 1916–1918

După ocuparea Bucureștiului, Iașul a devenit capitala de război a României. Palatul Roznovanu, actualul sediu al Primăriei, a găzduit familia regală, iar numeroase clădiri publice au fost transformate în sedii administrative sau spitale.

Poți vizita Muzeul Unirii, Palatul Culturii, centrul istoric și clădirile care păstrează memoria perioadei refugiului.

Mănăstirea Nicula și orașul Gherla

Mănăstirea Nicula poate fi vizitată împreună cu orașul Gherla, cunoscut pentru centrul său baroc și pentru patrimoniul armenesc. În perioada hramului, traficul și accesul pot fi restricționate, iar numărul pelerinilor este foarte mare.

Itinerar recomandat pe urmele anului 1916

Prima zi: vizitează Muzeul Național Cotroceni și locurile din București asociate familiei regale și Primului Război Mondial.

A doua zi: continuă spre Sinaia și Predeal. Vizitează Castelul Peleș, apoi monumentele și cimitirele eroilor din zona trecătorilor carpatice.

A treia zi: alege traseul Rucăr–Bran și Mausoleul Eroilor de la Mateiaș sau continuă spre Moldova, la Mausoleul de la Mărășești și orașul Iași.

Unde te cazezi

Pentru Palatul Cotroceni și muzeele dedicate istoriei României:

Pentru traseele prin Predeal, Bran și trecătorile Carpaților:

Pentru Mărășești și locurile în care s-au purtat marile bătălii din 1917:

Pentru pelerinajul de la Mănăstirea Nicula și vizitarea orașului Gherla:

Obiective turistice legate de istoria zilei

Descoperă muzeele, monumentele și locurile de pelerinaj pe care le poți include în călătorie:

Întrebări frecvente

Când a intrat România în Primul Război Mondial?

România a decis intrarea în Primul Război Mondial la 14 august 1916 după calendarul iulian, dată care corespunde zilei de 27 august 1916 în calendarul gregorian.

De ce apar două date pentru intrarea României în război?

În 1916, România utiliza calendarul iulian, aflat cu 13 zile în urma calendarului gregorian. Astfel, 14 august în stil vechi este aceeași zi cu 27 august în stil nou.

Unde s-a luat decizia intrării în război?

Decizia a fost luată în cadrul Consiliului de Coroană convocat de regele Ferdinand I la Palatul Cotroceni din București.

De partea cui a intrat România în război?

România a intrat în război de partea Antantei, alianță formată în principal din Franța, Marea Britanie și Rusia. Declarația inițială de război a fost adresată Austro-Ungariei.

Când a trecut armata română Carpații?

Armata română a început trecerea Carpaților în noaptea de 14/27 spre 15/28 august 1916, prin mai multe puncte aflate de-a lungul frontierei cu Austro-Ungaria.

Cum a contribuit războiul la realizarea Marii Uniri?

Intrarea în război de partea Antantei a făcut parte din procesul politic și militar care, după sacrificii și schimbări internaționale majore, a creat condițiile unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România în 1918.

Ce s-a schimbat administrativ la 14 august 1938?

Prin legea administrativă publicată la 14 august 1938, cele 71 de județe ale României au fost grupate în zece ținuturi conduse de rezidenți regali. Organizarea a funcționat până în 1940.

Ce pelerinaj are loc în România pe 14 august?

În ajunul Adormirii Maicii Domnului are loc tradiționalul pelerinaj de la Gherla la Mănăstirea Nicula. Programul exact trebuie verificat în fiecare an la organizatori.

Hotărârea luată la Cotroceni în 14/27 august 1916 a deschis una dintre cele mai grele etape ale istoriei moderne. Palatele regale, trecătorile Carpaților, mausoleele eroilor și orașele refugiului păstrează memoria celor care au trăit și au luptat în anii în care s-a conturat România Mare.