Transfăgărășan: drumul prin nori și tot ce poți vedea pe el

Sunt drumuri pe care le faci ca să ajungi undeva și drumuri care sunt ele însele destinația. Transfăgărășanul e din a doua categorie. Urci în serpentine strânse printre stânci, intri uneori în nori, iar la fiecare cot se deschide o priveliște care te face să oprești mașina. La capătul de sus, la peste 2.000 de metri, te aștaptă un lac glaciar și senzația ciudată că ai trecut, pur și simplu, peste creasta Carpaților cu mașina.

Oficial se numește DN7C și leagă județul Argeș de județul Sibiu, traversând Munții Făgăraș pe axa nord-sud. Dar nimeni nu-i spune așa — pentru toată lumea e, simplu, Transfăgărășanul.

Un drum născut din frica de invazie

Povestea lui nu e una turistică, ci militară. A fost construit între 1970 și 1974, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. După ce trupele sovietice invadaseră Cehoslovacia în 1968, Ceaușescu a vrut o rută rapidă care să traverseze Carpații în caz de invazie, ca armata să poată trece dintr-o parte în alta a țării. Așa s-a născut ideea unui drum peste cele mai înalte creste ale Făgărașului.

A fost un șantier extrem. Porțiunea alpină, de aproximativ 90 de kilometri între barajul Vidraru și Cârțișoara, a fost ridicată în doar patru ani, în mare parte cu soldați în termen, în condiții dure, sub amenințarea avalanșelor. S-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă și s-au folosit peste 6.500 de tone de dinamită. Bilanțul oficial a fost de 40 de vieți pierdute, deși martorii vremii vorbesc despre cifre mult mai mari. Drumul a fost inaugurat oficial pe 20 septembrie 1974, în prezența lui Ceaușescu, iar asfaltarea a continuat încă câțiva ani.

Cât de sus urcă și cum e construit

Transfăgărășanul atinge altitudinea maximă de 2.042 de metri, lângă Lacul Bâlea — fiind al doilea cel mai înalt drum asfaltat din România, după Transalpina. Pe traseu sunt 27 de poduri și viaducte, iar punctul tehnic cel mai impresionant este Tunelul Bâlea (Capra-Bâlea), cel mai lung tunel rutier din țară, de aproape 900 de metri. E neiluminat și îngust, iar aerisirea lui se face natural, datorită curenților puternici de aer care străbat muntele.

Ce vezi pe traseu

Magia Transfăgărășanului e că nu e doar un drum frumos, ci un șirag de obiective. Iată cele care merită opriri:

Barajul Vidraru — pe versantul sudic, un baraj impresionant, înalt de peste 160 de metri, care reține lacul de acumulare Vidraru. Drumul șerpuiește pe malul lacului aproape 20 de kilometri.

Cetatea Poenari — aproape de Arefu, urcând cele peste 1.400 de trepte, ajungi la ruinele cetății care a fost, de fapt, adevărata reședință a lui Vlad Țepeș. Spre deosebire de Castelul Bran, asociat doar prin legendă cu Dracula, Poenari are o legătură reală cu domnitorul.

Lacul Bâlea — un lac glaciar superb, așezat într-o căldare la peste 2.000 de metri, chiar lângă tunel. E inima Transfăgărășanului și locul unde majoritatea opresc cel mai mult.

Cascada Bâlea — pe versantul nordic, mai jos, o cascadă spectaculoasă; de aici pleacă telecabina spre lac, folosită mai ales iarna.

Când e deschis (și de ce contează)

Atenție, asta e esențial: sectorul înalt, dintre Vidraru și Bâlea Cascadă, este închis iarna din cauza zăpezii și a riscului de avalanșe. De regulă, drumul se deschide complet la sfârșitul lui iunie sau începutul lui iulie și rămâne deschis până în octombrie, în funcție de vreme. Noaptea, circulația pe porțiunea alpină este de obicei închisă (în jurul orei 22:00 până dimineața). Iarna, dacă vrei să ajungi la Lacul Bâlea, urci cu telecabina de la Bâlea Cascadă — sus se construiește anual și un faimos hotel de gheață.

Câteva sfaturi: pornește dimineața devreme ca să eviți aglomerația și ceața de după-amiază; verifică starea mașinii (frâne, anvelope) pentru că sunt urcușuri și coborâșuri lungi; ia o haină groasă chiar și vara, fiindcă sus poate fi frig și vânt; și nu te grăbi — frumusețea drumului stă tocmai în opriri.

Zona din jur: Făgăraș, Sibiu și Argeș

Transfăgărășanul se află între două zone turistice bogate. La nord, dincolo de Cârțișoara, ești în județul Sibiu — aproape de Sibiu, una dintre cele mai frumoase orașe din România, de Mărginimea Sibiului cu satele ei păstorești și de cetatea Făgăraș. La sud, cobori spre Curtea de Argeș, cu vestita mănăstire și necropolă regală. Practic, poți construi o vacanță întreagă în jurul acestui drum, combinând muntele cu orașele istorice de la poale.

Unde te cazezi în zonă

Pe creastă cazarea e limitată, așa că cel mai bine e să-ți faci baza la poalele muntelui — pe versantul nordic (Cârțișoara, Avrig, zona Sibiu-Făgăraș) sau pe cel sudic (Arefu, Curtea de Argeș) — și să urci pe drum dimineața. Mai jos găsești cazări disponibile în zonă, listate direct pe AI-Cazare.ro:

Cazare lângă Transfăgărășan

8 opțiuni · actualizate automat

Pensiunea Valea Lisei, LisaPreț la cerereVezi cazareaPensiunea Denim, Șelimbăr, SibiuPreț la cerereVezi cazareaKesletz House, Sibiu★★★de la 270 RON/noapteVezi cazareaPensiunea Blumenhaus★★★★de la 270 RON/noapteVezi cazareaLoft by Lumiere SibiuPreț la cerereVezi cazareaPensiunea Elisabeta - Centrul Tării, Dealu Frumosde la 240 RON/noapteVezi cazareaHotel Bucura★★★★de la 600 RON/noapteVezi cazareaGarden Village Retreat, Bughea de SusPreț la cerereVezi cazarea

Rezervi direct la proprietar, fără comision, și ataci drumul devreme, când e cel mai liber și mai frumos.