Vulcanii Noroioși din Buzău: peisajul selenar de la Pâclele Mari și Pâclele Mici

16 Jun 2026 95 citiri #Vulcanii Noroioși #Buzău #Pâclele Mari

Imagine ilustrativă — generată sau modificată cu AI, poate diferi de realitate.

Un platou arid pe care pământul bolborosește și scuipă noroi rece, fără pic de lavă. Vulcanii Noroioși din Buzău sunt unul dintre cele mai stranii peisaje din România — iată ce sunt de fapt, cum s-au format și cum ajungi la ei.

Sunt locuri în România care nu par deloc românești. Vulcanii Noroioși sunt unul dintre ele. Te urci pe un platou cenușiu, crăpat în plăci poligonale de noroi uscat, fără un fir de iarbă pe metri întregi, și asculți cum pământul bolborosește sub tine. Din când în când, un con mic plesnește și aruncă cu mâl. Pare un peisaj de pe altă planetă — și exact așa îl descriu toți care ajung aici prima dată: selenar.

Se află în județul Buzău, în Subcarpații de Curbură, pe teritoriul comunelor Berca și Scorțoasa. Și, în ciuda numelui, n-au nicio legătură cu vulcanii adevărați.

Ce sunt, de fapt, vulcanii noroioși

Aici nu există lavă și nu există căldură. Noroiul care iese la suprafață e rece. Fenomenul e cu totul altul decât la un vulcan obișnuit: la câteva sute de metri — și până la câțiva kilometri — adâncime se află zăcăminte de gaze naturale, legate de straturile petrolifere ale zonei. Gazele, sub presiune, urcă spre suprafață prin crăpăturile scoarței. În drumul lor traversează pânza freatică și straturile de argilă, le amestecă și împing la suprafață o pastă noroioasă.

Noroiul ajuns afară se usucă în contact cu aerul și, strat după strat, construiește conuri în miniatură — adevărate cratere de câțiva metri înălțime, unele atingând chiar 3 metri. Practic, e același mecanism ca la un vulcan real, doar că motorul nu e magma, ci gazul. Localnicii le-au spus dintotdeauna „pâcle", „fierbători" sau „salze".

Geneza lor a fost explicată științific încă din secolul al XIX-lea de Grigore Cobălcescu, întemeietorul geologiei românești, care a descris fenomenul ca pe un amestec între apele subterane și gazele naturale ce dizolvă rocile și le transformă în noroi.

Pâclele Mari, Pâclele Mici și celelalte

Fenomenul se manifestă în patru areale: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Cele mai vizitate, pentru că sunt cele mai accesibile și mai spectaculoase, sunt primele două.

La Pâclele Mari găsești un platou întins, cu un con principal mare în centru și mai multe conuri secundare în jur. Noroiul de aici e mai vâscos, erupe mai rar, dar mai impresionant — uneori cu urme de petrol. La Pâclele Mici, la câțiva kilometri distanță, conurile sunt mai numeroase, dar mai mici, și noroiul mai fluid, care „fierbe" aproape continuu prin bulele de gaz ce se sparg la suprafață. Merită văzute amândouă: deși sunt aproape una de alta, au personalități diferite. Lasă-ți cel puțin o oră în fiecare.

Un peisaj viu, în ciuda aparenței

La prima vedere, totul pare mort: pământ sărat, șanțuri săpate de scurgerile de noroi, eflorescențe albe de sare, niciun copac. Și totuși, marginile platourilor ascund o floră rară, adaptată la solul sărat. Cea mai prețioasă plantă de aici este gărdurarița (Nitraria schoberi), un monument al naturii care, la nivel mondial, se mai întâlnește doar în Siberia și Australia — Berca fiind punctul cel mai vestic din lume unde crește. Tocmai de aceea rezervația e una mixtă, geologică și botanică, protejată ca rezervație naturală încă din 1924.

Zona face parte și din Geoparcul Ținutul Buzăului, o arie recunoscută pentru valoarea ei geologică aparte.

Cum ajungi la Vulcanii Noroioși

Cel mai apropiat oraș mare este Buzău, la circa 30 km. De acolo se merge pe DN10 (spre Brașov), apoi se cotește spre Berca și mai departe pe drumurile locale către Policiori și Pâcle. Ultimii kilometri sunt pe drum de țară, așa că, mai ales pe vreme umedă, e bine să ai o mașină cu gardă ceva mai mare. De la București sunt aproximativ 135 km, parcurși în vreo două ore.

Câteva sfaturi practice: poartă încălțăminte pe care n-o menajezi — noroiul uscat e crăpat și prăfos, iar pe alocuri lipicios. Evită vizita imediat după ploaie: platoul devine alunecos și mizerabil. Cea mai frumoasă lumină e dimineața devreme sau la apus, când conurile aruncă umbre lungi peste pământul crăpat. Accesul în rezervație se face de regulă pe timp de zi, cu program mai lung vara și mai scurt iarna, așa că verifică orarul înainte de drum.

Unde te cazezi în zonă

Vulcanii Noroioși se combină perfect cu o tură mai amplă prin Ținutul Buzăului — de la Babele de la Ulmet și Tabăra de sculptură de la Măgura, până la culele și bisericile rupestre din zonă. Ca să ai timp de toate, cel mai bine e să rămâi peste noapte. Mai jos găsești cazări disponibile în apropiere, listate direct pe AI-Cazare.ro, cu lista actualizată automat: