Obiective Turistice România

Mânăstirea Hodoș-Bodrog (sec.XI-XII), situată pe malul Mureșului, este una dintre cele mai vechi mânăstiri din România și din Balcani. Pictura murală de secol XII, documentele în chirilică veche și atmosfera de pe malul apei fac din Hodoș-Bodrog un monument de importanță regională.

În inima comunei Crasna, acolo unde se întretaie ulițele vechi ale așezării, se ridică unul dintre cele mai prețioase monumente medievale ale Sălajului: singura biserică de factură gotică din întreg județul. Edificiul a fost construit între anii 1380 și 1400 și renovat în 1909, păstrându-se remarcabil de bine până astăzi. Arhitectura sa vorbește despre măiestria constructorilor medievali: contraforți masivi sprijină zidurile, ferestrele ogivale filtrează lumina, iar fostul altar catolic păstrează bolta în arc frânt — elemente definitorii ale goticului transilvănean. Adevărata comoară se află însă deasupra capului vizitatorului: tavanul casetat din lemn, pictat cu motive naturale, biblice și de basm popular, cu buchete realizate în stil renascentist — considerat podoaba principală a monumentului. Fiecare casetă e o mică operă de artă, iar ansamblul transformă interiorul într-o galerie unică în regiune. Cine urcă în turnul cu arcade este răsplătit cu o panoramă deosebită asupra văii Crasnei, cu dealurile din jur presărate cu vii și pivnițe tradiționale. Așezarea însăși are o istorie adâncă — Crasna este atestată documentar încă din anul 1213, sub numele de Carasna — iar biserica a fost, de-a lungul secolelor, punctul în jurul căruia s-a țesut viața comunității. Biserica Reformată din Crasna merită un popas pentru oricine străbate Țara Silvaniei: un monument autentic, viu, care leagă șase secole de istorie într-un singur loc.

Schitul Corbii de Piatră, săpat în stâncă de calcar în sec.XIV-XV, este cel mai bine conservat monument rupestru din Muntenia. Pictura murală din sec.XVI, altarul tăiat în piatră și chiliile monahale accesibile pe o scară îngustă fac din Corbi un loc unic în România.

Construită între 1300 și 1520 în stil gotic, Catedrala Evanghelică din Sibiu este una dintre cele mai mari biserici-hală din Transilvania, cu un turn de 73,3 metri. Adăpostește orga Sauer din 1671, fresca „Răstignirea" de Johannes Rosenau (1445) și piatra funerară a lui Mihnea cel Rău (fiul lui Vlad Țepeș), îngropat aici în 1510.

Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cunoscută și sub numele de Catedrala Reîntregirii Neamului, este unul dintre cele mai importante monumente istorice și religioase din Cetatea Alba Carolina. Aici a avut loc, la 15 octombrie 1922, ceremonia încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Catedrala Încoronării se află în interiorul Cetății Bastionare Alba Carolina, pe latura vestică a fortificației, în apropierea Porții a IV-a. Ansamblul a fost construit între anii 1921 și 1922, după planurile arhitectului Victor Gheorghe Ștefănescu. Arhitectura sa, inspirată de vechile biserici domnești din Țara Românească și în special de biserica domnească din Târgoviște, este asociată stilului neoromânesc, cu puternice elemente brâncovenești. Catedrala are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și este așezată în centrul unei incinte dreptunghiulare. Cele patru pavilioane amplasate în colțurile ansamblului sunt unite prin galerii cu arcade deschise, formând o curte interioară amplă. Intrarea principală este dominată de turnul-clopotniță, unul dintre elementele arhitecturale ușor de recunoscut ale catedralei. Pictura interioară a fost realizată de Costin Petrescu, artist cunoscut și pentru fresca de la Ateneul Român. În pronaos se găsesc portretele votive ale Regelui Ferdinand și Reginei Maria, reprezentate în ținutele purtate la încoronare. Catapeteasma a fost realizată de sculptorul Constantin Mihail Babic și pictorul Ion Norocea. Catedrala a fost ridicată ca simbol al unității naționale realizate prin Marea Unire din 1918. În anul 1975 a devenit sediul Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, iar din 1998 este catedrala Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia. Vizitatorii pot vedea biserica, pictura interioară, portretele regale, galeriile cu arcade și curtea în care s-a desfășurat ceremonia din 1922. Catedrala se află în interiorul Cetății Alba Carolina, în apropierea Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”, a Sălii Unirii și a Muzeului Național al Unirii. Accesul în catedrală este gratuit. Deoarece este un lăcaș de cult activ, vizitatorii trebuie să păstreze liniștea și o ținută adecvată. Fotografierea trebuie făcută discret, fără a deranja slujbele sau ceremoniile religioase.

Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” este unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din Craiova și catedrala Mitropoliei Olteniei. Cunoscută de-a lungul timpului și sub numele de Biserica Domnească sau Băneasa, biserica are o istorie strâns legată de familia Craioveștilor și de dezvoltarea orașului. Prima mențiune documentară cunoscută datează din 1645, iar în secolul al XVII-lea lăcașul a fost rezidit din temelii de domnitorul Matei Basarab. După ce vechea biserică a fost grav afectată de cutremurul din 1838 și a rămas timp de mai multe decenii în ruină, reconstrucția a început în 1889, cu sprijinul regelui Carol I și al reginei Elisabeta, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy. Edificiul actual păstrează un plan în cruce greacă, cu un pridvor deschis, două turle pe pronaos și o turlă principală pe naos. Lucrările și decorarea interioară au continuat în mai multe etape, iar biserica a fost sfințită solemn la 26 octombrie 1933. Pictura interioară a fost realizată de artiștii francezi Menpiot și Bories, iar unul dintre elementele artistice remarcabile este icoana Sfântului Dumitru realizată în mozaic venețian, pe fond de aur. În 1939, odată cu ridicarea Arhiepiscopiei Olteniei la rang de mitropolie, Biserica „Sfântul Dumitru” a devenit Catedrală Mitropolitană. Catedrala este și un important loc de pelerinaj. În interior sunt păstrate moaștele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinților Mucenici Serghie și Vah și ale Sfintei Mucenițe Tatiana. Hramul principal este sărbătorit la 26 octombrie, de Sfântul Mare Mucenic Dumitru, considerat și ocrotitor al Craiovei. Catedrala se află în centrul vechi al Craiovei, foarte aproape de Casa Băniei, astfel încât poate fi inclusă ușor într-un traseu pietonal prin zona istorică a orașului. Este monument istoric, având codul DJ-II-m-B-08065.

Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” este unul dintre simbolurile orașului Chișinău și principalul lăcaș de cult al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove. Se află în centrul capitalei, în Parcul Catedralei, aproape de Piața Marii Adunări Naționale și de Arcul de Triumf. Edificiul a fost construit între anii 1830 și 1836, după proiectul arhitectului Avraam Melnikov. Arhitectura sa aparține stilului neoclasic târziu și se remarcă prin proporțiile echilibrate, cupola amplă și porticurile susținute de coloane. Ansamblul este completat de clopotnița aflată în fața catedralei. În perioada sovietică, lăcașul de cult a fost închis, iar clopotnița a fost demolată în anul 1962. Catedrala și-a recăpătat ulterior funcția religioasă, iar clopotnița a fost reconstruită în anii 1990. Astăzi, catedrala este atât un important centru spiritual, cât și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Chișinău. Interiorul este decorat cu picturi religioase și icoane, iar parcul din jur oferă un loc plăcut pentru plimbare și odihnă. Vizitatorii sunt bineveniți în afara momentelor în care se desfășoară slujbe sau ceremonii religioase. Se recomandă o ținută decentă, păstrarea liniștii și evitarea fotografierii participanților la slujbe fără permisiune. O vizită poate fi combinată ușor cu Arcul de Triumf, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” și principalele clădiri istorice din centrul Chișinăului.

Mânăstirea Comana, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și reconstruită de Radu Șerban în 1588, este cel mai important monument monastic din Giurgiu. Turla masivă, pictura murală valoroasă și tezaurul cu obiecte de cult medievale fac din Comana o destinație de prim rang.

Biserica din Densus, construită în sec.XIII pe fundațiile unui monument roman și cu materiale romane (coloane, pietre funerare), este cea mai veche biserică de piatră în funcțiune din România. Absida semicirculară, picturile medievale și inscripțiile latine o fac unică.

Mânăstirea Mraconia, situată spectaculos pe malul Dunării în Cazane, la poalele Chipului lui Decebal, este un loc de o frumusețe rară. Accesibilă cu barca sau pe un drum forestier, mânăstirea este un centru monahal activ cu o vedere panoramică unică asupra Cazanelor și Dunării.

Episcopia Hușilor, cu Catedrala construită în 1495 de Ștefan cel Mare, este cel mai important monument medieval al Vasluiului. Tezaurul episcopiei cu obiecte de cult din sec.XV-XVII, pictura murală valoroasă și via Episcopiei — una dintre cele mai vechi vii documentate din Moldova — sunt remarcabile.

Catedrala Mitropolitană din Iași, construită între 1833-1887, este cea mai mare catedrală ortodoxă din România. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva (aduse de Vasile Lupu în 1641) atrag anual sute de mii de pelerini pe 14 octombrie, cea mai mare procesiune din România.

Mânăstirea Trei Ierarhi (1637-1639), ctitoria lui Vasile Lupu, este o capodoperă a artei medievale moldovenești. Fațada acoperită integral cu broderie în piatră — 30 de registre de ornamente geometrice și florale — este unică în lume. Cripta cu mormintele lui Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir.

Biserica de lemn din Ieud Deal (1364) este cea mai veche biserică de lemn din România și face parte din patrimoniul UNESCO. Picturile interioare naïve din sec.XVII și Codicele de la Ieud (primul text românesc cunoscut, 1391-1392) o fac de importanță excepțională.

Mânăstirea Snagov, pe insula lacului Snagov la 40km de București, adăpostește (conform legendei) mormântul lui Vlad Țepeș. Piatra funerară, frescele medievale și misterul mormântului gol fac din Snagov o destinație cu o fascinație aparte. Accesibilă cu barca.

Mânăstirea Agapia (1647), una dintre cele mai mari mânăstiri din România cu 400 de maici, are picturile realizate de Nicolae Grigorescu în tinerețe (1858-1861). Atelierele de broderie, sculptură și pictură ale maicilor produc obiecte de artă apreciate în toată țara.

Mânăstirea Arbore (1503), ctitorită de Luca Arbore, mare vornic al lui Ștefan cel Mare, face parte din patrimoniul UNESCO. Frescele exterioare dominate de verdele-Arbore, o culoare unică obținută din plante, și scena Judecății de Apoi sunt capodopere medievale.

Mânăstirea Arnota (1633-1636), ctitorită de Matei Basarab pe un vârf stâncos la 900m în Munții Buila-Vânturărița, adăpostește mormântul ctitorului. Pictura murală valoroasă, accesul spectacular prin pădure și panorama asupra Văii Bistricioarei fac din Arnota un monument impresionant.

Mânăstirea Bârsana din Maramureș este unul dintre cele mai frumoase ansambluri de arhitectură de lemn din România, simbol al credinței și măiestriei meșteșugărești maramureșene. Cu turlele sale zvelte care se înalță spre cer, mânăstirea este o adevărată bijuterie a satului românesc. Povestea locului Pe locul actualei mânăstiri a existat un așezământ vechi, atestat încă din secolul al XIV-lea. Ansamblul actual a fost ridicat în 1993, în tradiția arhitecturii de lemn maramureșene, devenind rapid unul dintre cele mai vizitate locuri din regiune. Biserica de lemn din Bârsana figurează printre bisericile de lemn din Maramureș incluse în patrimoniul UNESCO. Ce poți vedea biserica înaltă cu turlă ascuțită, construită integral din lemn după tradiția locului; ansamblul mânăstiresc cu poarta maramureșeană sculptată, clopotnița și chiliile; grădinile îngrijite și atmosfera de liniște; iconostasul și obiectele de artă religioasă din interior. Informații practice Unde: satul Bârsana, județul Maramureș, pe Valea Izei. Acces: deschisă vizitatorilor; ținută decentă (e mânăstire activă). Sfat: combină cu un tur al satelor de pe Valea Izei, renumite pentru porțile sculptate și bisericile de lemn. În împrejurimi Maramureșul istoric este plin de comori: Cimitirul Vesel din Săpânța, bisericile de lemn UNESCO de la Ieud și Poienile Izei, Mocănița de pe Valea Vaserului și satele tradiționale. Zona oferă pensiuni autentice cu ospitalitate maramureșeană.

Mânăstirea Brâncoveni (1575), ctitorită de familia Brâncoveanu pe moșia de baștină a voievodului, este un ansamblu monastic cu ziduri de cetate impresionante. Pictura de secol XVII și XVIII, muzeul cu obiecte brâncovenești și parcul mânăstirii fac din Brâncoveni un loc obligatoriu.

Mânăstirea Bucovăț (cunoscută și ca Mânăstirea Coșuna), situată la 8 km vest de Craiova pe malul drept al râului Jiu, este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Oltenia. Ctitorită în 1571 de Stepan Banul (zis Cernika), un nobil sârbo-român, mănăstirea este un monument important al arhitecturii bisericești postbizantine cu influențe sârbești și brâncovenești. Biserica are picturi murale originale din sec. XVI, parțial restaurate, și un iconostas barocizat sculptat în lemn. Complexul cuprinde și chilii vechi, o clopotniță și ruine ale unor anexe medievale. Mânăstirea Bucovăț este înconjurată de pădurea Bucovăț — rezervație naturală cu stejari seculari și o bogată faună de animale și păsări. În timpul comunismului mănăstirea a fost închisă, dar din 1991 funcționează din nou ca mănăstire ortodoxă. Hramul este „Sfântul Nicolae" (6 decembrie). Locul este foarte popular pentru pelerinaje, picnicuri de familie în pădurea adiacentă și plimbări de relaxare pentru craioveni. Accesibilă cu mașina pe DJ606 dinspre Craiova.

Mânăstirea Căldărușani (1638), ctitorită de Matei Basarab pe malul lacului Căldărușani, este una dintre cele mai valoroase mânăstiri din apropierea Bucureștiului. Pictura lui Gherasim Agora (1756), biblioteca cu 10.000 de volume rare și muzeul de artă religioasă sunt valorile principale.

Manastirea Capriana, una dintre cele mai vechi din Republica Moldova (atestata in 1429), a fost resedinta domneasca si centru spiritual al Tarii Moldovei. Situata intr-o padure de codru langa Straseni, ansamblul cuprinde trei biserici si mormantul mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni.

Mânăstirea Cernica, situată pe două insule în mijlocul lacului Cernica la 12km de București, este cel mai important loc de pelerinaj din apropierea capitalei. Mormântul Sfântului Calinic de la Cernica și al scriitorului Gala Galaction, alături de liniștea insulei, atrag anual sute de mii de vizitatori.

Mânăstirea Clocociov din Slatina, ctitorită în 1645 de Matei Basarab, este cel mai important lăcaș monahal din capitala Oltului. Pictura murală valoroasă, colecția de icoane și manuscrise medievale și turnul-clopotniță baroc fac din Clocociov un monument de prim rang.

Mânăstirea Cozia (1387-1388), ctitorită de Mircea cel Bătrân, este cea mai importantă ctitorie medievală din Oltenia și una dintre cele mai vechi din Muntenia. Mormântul lui Mircea cel Bătrân, pictura de secol XIV-XV și stilul arhitectural sârbesc-moldovenesc unic o fac un monument de prim rang.

Mânăstirea Curtea de Argeș este unul dintre cele mai frumoase și mai importante monumente religioase din România, celebră prin arhitectura sa unică și prin legenda Meșterului Manole. Astăzi adăpostește necropola regală a României. Povestea locului Biserica a fost ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab între 1515 și 1517, fiind o capodoperă a artei medievale, cu turle răsucite și decorații sculptate de o finețe rară. Legenda spune că meșterul Manole și-ar fi zidit soția în temelie pentru ca lăcașul să poată fi terminat — una dintre cele mai cunoscute legende din folclorul românesc. Ce poți vedea arhitectura unică a bisericii, cu turlele răsucite și fațada bogat ornamentată; necropola regală, unde sunt înmormântați regii Carol I, Ferdinand, regina Maria și alți membri ai familiei regale; fântâna lui Manole din apropiere, legată de legendă; parcul și ansamblul mânăstiresc. Informații practice Unde: orașul Curtea de Argeș, județul Argeș. Program: deschisă zilnic; se vizitează cu respectarea atmosferei de lăcaș de cult. Sfat: combină cu o excursie pe Transfăgărășan și la Cetatea Poenari, aflate în apropiere. În împrejurimi Curtea de Argeș este poarta de intrare spre Transfăgărășan: Cetatea Poenari (adevăratul castel al lui Vlad Țepeș), lacul și barajul Vidraru, lacul Bâlea. Zona oferă pensiuni și hoteluri pentru explorarea munților Făgăraș.

Mânăstirea Dealu (1501-1502), ctitorită de Radu cel Mare, adăpostește capul lui Mihai Viteazul — cel mai prețios relicviu al istoriei românești. Pictura murală originală, scultura în piatră a fațadei și atmosfera de pe deal cu vedere spre Târgoviște o fac indispensabilă.

Mânăstirea Florești, fondată în sec.XVI, este cel mai important lăcaș monahal din județul Vaslui. Pictura murală valoroasă, colecția de icoane rare și atmosfera de retragere spirituală fac din Florești o destinație de pelerinaj apreciată de credincioșii din toată Moldova.

Mânăstirea Govora (1492-1496), ctitorită de Radu cel Mare, este un lăcaș monahal de o valoare culturală excepțională. Cea mai veche tipografie din Muntenia a funcționat la Govora în 1640, producând primele cărți religioase în limba română. Tezaurul cu documente tipărite și pictura valoroasă.

Mânăstirea Horezu este cel mai reprezentativ monument al stilului brâncovenesc și unul dintre cele mai valoroase ansambluri religioase din România, inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Este o sinteză desăvârșită de arhitectură, sculptură și pictură din epoca lui Constantin Brâncoveanu. Povestea locului Mânăstirea a fost ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu între 1690 și 1697, fiind cea mai importantă fundație a sa. Stilul brâncovenesc, care îmbină elemente bizantine, orientale și occidentale, atinge aici forma sa cea mai pură, cu coloane sculptate, ancadramente de piatră și picturi murale rafinate. Ce poți vedea biserica principală cu pridvorul deschis, coloanele sculptate și pictura originală; ansamblul mânăstiresc cu chilii, paraclis și foișor; colecția de artă veche și manuscrise; atmosfera de echilibru și armonie specifică artei brâncovenești. Informații practice Unde: lângă orașul Horezu, județul Vâlcea, în Oltenia. Program: deschisă zilnic; se vizitează cu respectarea atmosferei de lăcaș de cult. Sfat: orașul Horezu este renumit și pentru ceramica tradițională (tot UNESCO) — vizitează atelierele olarilor din zonă. În împrejurimi Zona Vâlcea este bogată în mânăstiri (Bistrița, Arnota, Cozia) și în peisaje montane. Stațiunile Băile Olănești și Călimănești-Căciulata, renumite pentru apele minerale, sunt în apropiere. Zona oferă pensiuni și hoteluri balneare.

Mânăstirea Lainici, situată în Defileul Jiului la 30km de Târgu Jiu, este un complex monastic modern cu o locație spectaculoasă pe malul Jiului. Statuia imensă a Sfântului Nicodim cel Sfânt și cascadele de lângă mânăstire o fac o destinație de pelerinaj și drumeție populară.

Mânăstirea Nămăiești, fondată în sec.XV în stânca de conglomerate, este un lăcaș rupestru unic cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Turiști și pelerini din toată Muntenia vin la icoana cu chipul brunificat și la izvorul cu apă considerată tămăduitoare.

Mânăstirea Neamț, fondată în 1370, este cea mai importantă mânăstire din Moldova și una dintre cele mai mari din România. Biblioteca sa deține manuscrise prețioase, iar viața monahală intensă și frumusețea locului atrag pelerini din toată țara.

Mânăstirea Nicula, cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din 1681 (care a lăcrimat 26 de zile), este cel mai important loc de pelerinaj din Transilvania. Pe 15 August (Sfânta Maria), zeci de mii de pelerini fac procesiunea cu icoana.

Peștera Sfântului Apostol Andrei, locul unde tradiţia creştină afirmă că Apostolul Andrei a trăit şi a botezat primii creştini de pe teritoriul actual al României, este cel mai important loc de pelerinaj creştin din Dobrogea. Biserica rupestră şi izvorul sfânt atrag pelerini.

Mânăstirea Prislop (1399), locul unde a trăit și este înmormântat Părintele Arsenie Boca, este cel mai vizitat loc de pelerinaj din România. Anual, milioane de credincioși îi vizitează mormântul, convingerea în caracterul său sfânt transformând Prislop într-un fenomen spiritual național.

Mânăstirea Putna (1466-1469), ctitoria de suflet a lui Ștefan cel Mare, este Ierusalimul neamului românesc. Mormântul marelui voievod, racla cu moaștele sale, broderia Epitaful Mariei de Mangop și tezaurul de aur al mânăstirii sunt comori naționale.

Manastirea Rudi, asezata intr-un defileu impadurit aproape de Nistru, este unul dintre cele mai pitoresti asezaminte monahale din nordul Republicii Moldova. Biserica Sfanta Treime din secolul XVIII si peisajul salbatic atrag pelerini si turisti.

Manastirea Rupestra de la Orheiul Vechi este unul dintre cele mai spectaculoase si misterioase obiective turistice din Republica Moldova. Sapata direct in stanca de calcar a defileului raului Raut, in apropierea satului Butuceni, manastirea a fost locuita de calugari inca din secolul al XIII-lea. Pestera-biserica, cu chiliile sale modeste si crucea inaltata pe varful stancii, ofera o priveliste coplesitoare asupra meandrelor raului si a peisajului salbatic din jur. Locul este parte a complexului arheologic si peisagistic Orheiul Vechi, considerat cel mai important sit istoric al tarii, cu vestigii care merg de la geto-daci si romani pana la perioada medievala moldoveneasca si otomana. Atmosfera de liniste, spiritualitate si frumusete naturala face din Manastirea Rupestra un loc de pelerinaj si un magnet pentru turistii din intreaga lume. Coborarea in pestera, prin tunelul ingust sapat in piatra, si iesirea pe platforma de unde se deschide panorama vaii Rautului raman experiente de neuitat. Este un simbol al rezistentei spirituale si al legaturii profunde dintre om, credinta si natura in inima Moldovei.

Complexul monastic Saharna, situat intr-un defileu pitoresc pe malul Nistrului, este unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj din Republica Moldova. Include o manastire rupestra, cascade, o rezervatie naturala si, conform traditiei, urma piciorului Maicii Domnului imprimata in stanca.

Mânăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, ctitorită în 1514 de Bogdan al III-lea, adăpostește moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, cel mai venerat sfânt din Moldova. Racla cu moaștele atrage anual zeci de mii de pelerini.

Mânăstirea Sihăstria, locul de viețuire al Părintelui Cleopa Ilie (cel mai mare duhovnic ortodox al sec.XX), este un loc de pelerinaj cu o atmosferă spirituală intensă. Chilia și mormântul Părintelui Cleopa, vizitate de zeci de mii de credincioși anual, sunt punctele principale.

Mânăstirea Slobozia, ctitorită de Matei Basarab în 1645, este cel mai important monument monastic din Ialomița. Pictura murală valoroasă, colecția de icoane vechi și turnul-clopotniță baroc fac din mânăstire un reper spiritual și cultural al Câmpiei Bărăganului.

Mânăstirea Strehaia (1645), ctitorită de Matei Basarab, este cel mai important monument monastic din Câmpia Mehedințiului. Pictura murală valoroasă atribuită lui Constantinos Athenianul și fațada cu portic cu coloane brâncovenești fac din Strehaia un monument de referință al arhitecturii muntenești.

Mânăstirea Șumuleu Ciuc, cel mai important loc de pelerinaj catolic din România, găzduiește pe 15 august (Adormirea Maicii Domnului) cel mai mare pelerinaj catolic din Europa de Est — 100.000 de credincioși. Statuia Maicii Domnului din 1515 și atmosfera festivă sunt unice.

Manastirea Tipova este cel mai mare complex monastic rupestru din Republica Moldova, sapat in stancile abrupte de pe malul Nistrului. Datand din secolele XI-XII, schiturile sapate in piatra si peisajul salbatic fac din Tipova un loc de o spiritualitate si frumusete aparte.

Mânăstirea Vorona (sec.XVI), fondată pe un deal împădurit, este cel mai important lăcaș monahal din Botoșani. Pictura murală valoroasă, colecția de icoane rare și atmosfera de liniște din pădure fac din Vorona un loc de pelerinaj și reculegere apreciat.