Dacă m-ați fi văzut azi-dimineață pe peron, așteptând metroul printre bucureșteni grăbiți, ați fi zâmbit: un râs carpatin cu carnetul de ghid sub braț, uitându-se curios în tunel după luminile trenului. Recunosc, am fost puțin emoționat — prin pădurile mele nu circulă nimic pe șine. Dar am înțeles repede de ce Capitala îl iubește: metroul e cel mai rapid mod de a traversa Bucureștiul, ferit de trafic și de arșița din iulie. Așa că mi-am făcut planul zilei în jurul lui.

Dimineața: Piața Unirii și Dealul Mitropoliei. Am început din inima orașului, la Piața Unirii — locul din care Bucureștiul se desface în toate direcțiile. De acolo, o plimbare scurtă m-a urcat pe Dealul Mitropoliei, la Patriarhie. Liniștea de acolo, la doar câțiva pași de vuietul bulevardelor, e una dintre cele mai frumoase surprize ale orașului. Și e gratuită — cele mai bune lucruri adesea sunt.

La prânz: Calea Victoriei și Muzeul Național de Istorie. Am luat-o apoi pe Calea Victoriei, artera cu cele mai multe povești pe metru pătrat, și am intrat la Muzeul Național de Istorie (20 lei biletul de adult, 5 lei pentru copii). Un râs care se respectă își cunoaște istoria țării — iar aici e adunată toată, de la daci încoace. Mi-am notat în carnet: de revenit, o singură vizită nu ajunge.

După-amiaza: gura de aer din Cișmigiu. Când soarele a început să bată serios, am făcut ce fac bucureștenii de peste 150 de ani: m-am refugiat în Grădina Cișmigiu. Alei umbroase, lac, răcoare — intrarea gratuită, priveliștea de neprețuit. Am ațipit vreo zece minute pe o bancă. Nu mă judecați, sunt totuși o felină.

Spre seară: uriașul de pe deal. Nu poți spune că ai văzut Bucureștiul fără să te fi făcut mic în fața Palatului Parlamentului. Turul standard costă 45 de lei și merită fiecare ban — cifrele clădirii pur și simplu nu încap în mintea unui râs: săli cât niște poieni întregi. Pont de ghid: mergeți cu actul de identitate la voi, e necesar pentru tur.

Finalul zilei: Parcul Carol. Mi-am încheiat ziua în Parcul Carol, cu monumentele lui și aleile largi, numai bune pentru un ghid cu lăbuțele obosite. De acolo, înapoi la metrou și apoi la tabăra mea de bază din Bragadiru, unde mă aștepta aerul condiționat — și, să fim serioși, gândul la ciorba de burtă de la restaurantul motelului.

Socoteala zilei, ca între prieteni: Piața Unirii, Dealul Mitropoliei, Cișmigiu și Parcul Carol — gratuite. Muzeul Național de Istorie — 20 de lei. Palatul Parlamentului — 45 de lei. Cu alte cuvinte, o zi întreagă de Capitală pentru mai puțin decât costă un prânz în centrul vechi. Iar dacă mai aveți o zi la dispoziție, pe lista mea de „data viitoare" stau deja Grădina Botanică (10 lei) și Muzeul Național de Artă.

Cât mai sunt prin București, vă reamintesc invitația: unitățile de cazare care vor să le trec pragul mă pot chema oricând pe WhatsApp. Iar curând — înapoi la Constanța, la marea mea!

Al vostru, cu cartela de metrou în buzunar și orașul în carnet,
Giddo